Team building-ul CTE Solution – CTE Rent

13-15 Iulie 2018 … cred ca va ramane in amintirea comuna a tuturor ce au participat la team building-ul comun CTE Solution – CTE Rent, un moment cu incarcatura emotionala aparte…

Desi am plecat din Bucuresti cu o usoara apasare sufleteasca privind starea vremii – intrucat mai toate canalele specializate in transmiterea informatiilor meteo indicau sanse ridicate de precipitatii, vremea s-a dovedit a fi aliatul nostru deplin.

Asta poate pentru ca toti cei ce am participat la acest eveniment deosebit, si-au dorit in adancul sufletului ca totul sa iasa cat mai bine, sa fie o picatura de relaxare intr-o mare tumultuasa de probleme si provocari zilnice, atat acasa cat si la job … sau poate ca nu a fost doar atat, ci poate ca cineva acolo sus ne iubeste cu adevarat, si ne-o demonstreaza in mod constant …

Chiar daca se spune ca numarul 13 aduce ghinion, de data asta a aratat ca poate avea si o conotatie pozitiva. Dupa cateva mici peripetii pe drumul catre locatia aleasa – deplasarea catre zona Bran dovedindu-se ca de fiecare data din pacate un drum interminabil cu cozi si blocaje in trafic pe orice ruta ai alege sa faci aceasta deplasare, ne-am reunit fortele in dupa-amiaza acestei zile intr-o locatie absolut superba: pensiunea BRANDEBERG din localitatea Simon, de langa Bran.

Cand am pasit in curtea pensiunii, am avut efectiv impresia ca am strabatut in mod inconstient printr-o gaura de vierme, calea catre TIROLL ... o cabana construita in cel mai autentic stil austriac in cele mai mici detalii, amplasata intr-un cadru natural mirific!

Este minunat ca incep sa existe astfel de locuri si in Romania, ca exista oameni care isi pun priceperea si ambitiile personale sa creeze o Romanie ca afara! Chiar aveam nevoie de aceasta confirmare, care sa ne readuca speranta ca lucrurile sunt pe un drum ascendent, cu toate poticnisiurile si amaraciunile zilnice servite de guvernanti; fara astfel de confirmari am incepe probabil sa ne pierdem speranta ca lucrurile se pot schimba in bine, si ca Romania este totusi o piesa esentiala in lego-ul numit Europa - nu doar geografic, dar si cultural, social, etc.

Asadar, revenind la momentul sosirii noastre cred ca fiecare dintre noi am simtit in momentul in care am coborat din masini si ne-am umplut pentru prima data plamanii cu o gura zdravana de aer proaspat de munte, ca vor urma momente pe care le vom purta mult timp in amintire.

Dupa-amiaza zilei in care am sosit, a coincis cu primul set de activitati “planuite” de colegele noastre Daiana si Andreea – carora le multumim ... jocuri medievale; si acum cand incerc sa imi readun gandurile, retraiesc momentele de voie buna declansate de aceste clipe extraordinare... Impartiti in doua echipe pestrite – unii cu mai multe fete, altii cu mai multe pachete de muschi la purtatori, ne-am intercut in mersul pe schiuri, in trasul de funie, in trasul cu arcul, in trecutul prin panza de paianjen, si altele asemenea, activitati.S-a ras mult, s-au strigat incurajari, s-au facut mici sicane, dar la sfarsit am avut un singur castigator... noi toti.

Seara a continuat minunat in jurul unui strasnic foc de tabara, cu povesti, muzica, bancuri si un moment aproape solemn in care colegul nostrum Tellu a inmanat fiecaruia dintre noi, o cana inscriptionata cu data acestui eveniment deosebit, si cateva cuvinte definitorii pentru fiecare viitor posesor. Probabil ca cel mai dragut moment ramane cel in care cineva a avut idea de a-i cere lui Tellu sa citeasca aceste cuvinte, iar ceilalti sa il identifice dupa descriere pe viitorul posesorul canii.

Urmatoarea zi a debutat in liniste, cu cafea tare si limonada fara zahar degustate pe terasa pensiunii; de, a fost o seara grea si trebuia sa ne refacem inainte de a porni la drum in ziua urmatoare. Surpriza zilei nu a intarziat prea tare; in curte au poposit 8 vehicule de teren care ne-au imbarcat pentru o calatorie deosebita prin imprejurimi.

Am parcurs un traseu aproape off-road catre Zarnesti vizitand canionul “Prapastiile Zarnestiului” - locatie foarte frumoasa intr-o zona pitoreasca despre care nu am stiut nimic pana acum. Probabil ca pentru majoritatea dintre noi, zona Bran-Moeciu se rezuma la ceea ce stim ca este construit pe partea cu Cheile Gradistei.

Insa, trebuie sa recunosc ca locurile vizitate in aceasta zi au fost impresionante; culmi de munte de pe care se vedeau in zare crestele abrupte ale Platoului Bucegilor, cu vai ametitoare scaldate de soarele diminetii, cu pasuni inmiresmate pascute de oi tacute, si un sentiment de nemarginita liniste si relaxare in suflete.

Am degustat la popasul planificat din bunatatile din desaga ... nicaieri branza de burduf intinsa pe paine proaspata cu cartof nu a fost mai gustoasa ca aici! Spre seara ne-am retras catre pensiune, relaxati si incarcati cu amintirea locuilor vizitate in cursul zilei.

Insa seara nu se incheiase inca; au urmat momente cu povesti si glume, cantece si tentative de dans, toate asezonate cu palincuta, vin si alte licori bahice dupa gustul fiecaruia. Seara s-a incheiat magnific; adunati in jurul unui jar generos ce perpelea un berbecut la protap, am gustat un delicios tort pregatit din vreme de organizatori, si am cantat un sonor “La multi Ani” telului nostru comun.

Ziua de Duminica a ascuns un moment neplanificat din timp, dar memorabil pentru majoritatea dintre noi. Dupa ce ne-am despartit cu greu de pensiunea care ne-a fost casa in zilele precedente – multi dintre noi cu promisiunea ca vor reveni acolo, ne-am deplasat in Poiana Brasov pentru momentul zilei ... plimbarea cu ATV-urile.

Impartiti in doua grupe si cate doi pe ATV, am calarit efectiv vaile din imprejurimi pret de o ora si jumatate in zgomotul pitigaiat al motoarelor turate si norii de praf pe care ii lasam in spate. Unii dintre noi nu au ratat nicio balta spre deliciul final, dar nimic nu a echipsat hazul general creeat de moment.